Lectia II, maimuta urbana

De ce maimuta? In primul rand, monkey business = maimutareala p-aromanski. Si cum fiecare dintre noi s-a lovit cel putin o data in viata de expresia asta, atat de plastica la origini, m-am gandit ca e o buna idee de inceput. Pana la urma urmei, ne tragem din maimute in teoria lui Darwin. Sau din basme in teoria Sera (stiti basmul cu sarpele, marul si magicianul).
Sa luam termenul maimutareala.

MAIMUŢĂREÁLĂ s. 1. maimuţărie, schimonoseală, strâmbătură. (Ce e ~ asta?) 2. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (pop. şi fam.) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (pop.) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (înv. şi reg.) marghiolie, nacafa, pală, (reg.) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. şi Transilv.) sucă, (înv.) schimonosire, schimonositură, (grecism înv.) paraxenie, (fam.) bâzdâc, farafastâc, marafet, (fam. fig.) boală, dambla. (N-a fost decât o ~ obişnuită de-a ei.)

Destul de exacta descrierea actiunii, nu? Mi-au provocat rasete cateva regionalisme si arhaisme, cum ar fi "pârţag", "fasoleală", "izmeneală", dar in rest, cunoasteti termenii.
Acum sa venim cu definitia aferenta maimutei, si anume :

MAIMÚŢĂ, maimuţe, s.f. 1. Nume generic dat animalelor tropicale cu conformaţia exterioară foarte asemănătoare cu a omului, inteligente şi sociabile, cu un spirit de imitaţie foarte dezvoltat. 2. (Fam.) Epitet depreciativ pentru o persoană foare urâtă sau care obişnuieşte să imite pe alţii

precum si

MAIMÚŢĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, momâie, prostituată, sperietoare, târfă.

pun pariu ca pe ultima n-o asteptati. Scuze "damelor de companie" daca le aduc ofensa prin aceasta conotatie a termenului [momâie sau sperietoare tot una cu târfa!? :)) ].

Termenul de maimuta este folosit in vaste domenii. Corporatii (corporate monkey), mecanici (grease monkey), chiar si flatulenta (monkey claw), glume de fratie (monkey mask), pana la o monkey girl care e dispusa sa faca un fatal monkey attack. As putea continua la nesfarsit, dar va las pe voi sa deslusiti misterele expresiilor ce au in continut cuvantul "monkey".

Si uite asa, maimuta urbana (prin maimuta urbana a se intelege tipul de adolescent trecut prin ceva experiente de viata, cu o gandire dezvoltata, pe mai multe planuri, dar totusi nefinisata indeajuns, dornic sa cunoasca din ce in ce mai mult, sa-si extinda orizonturile, sa se descopere in primul rand pe sine , apoi pe cei din jur, sa invete din greselile altora, cu alte cuvinte, sa-si defineasca personalitatea precum sa-si cizeleze comportamentul) o ia la pas prin capitala, in cautare de locuri nedescoperite, ascunse, pastrate intact in timp, cu o istorie sau nu, locuri care sa spuna ceva.
Bulevarduri, parcuri, teatre si muzee, zone parasite, industriale, gradini si palate, mereu ceva diferit si inedit. Odata gasite, satisfactie maxima. O astfel de activitate nocturna ar trebui practicata saptamanal daca nu zilnic, spre relaxarea si hranirea persoanei interioare.
Pasaje alambicate acoperite de vitralii, statui luand forma demonilor, centrale termice ce ascund in spatele gardului povesti de groaza, poduri peste podeturi , diferite intre ele, alei intunecate prin zone centrale, pastrand aerul burghez al Bucurestiului de altadata, o multitudine de graffuri semnate PISIC APAT RATA (geniale), steciluri cu mesaje ascunse, bine definite.

A reinceput sa-mi placa Bucurestiul. In sfarsit, acest moment il astept de ceva vreme. Orasul este din ce in ce mai viu, mai graitor, se afla intr-o continua transformare, Bucurestiul este asemeni unui fluture, de la stadiul de larva pana la minunatia de vietate ce isi ia zborul primavara. Simt nevoia sa-l cutreier sa-i aflu povestea. Sunt ca o maimuta la zoo, care primeste banane de la vizitatori, uitandu-se mirata si intrigata precum un copil nou-nascut.

Astfel cred c-a aparut fotografia urbana.

Sa abordam subiectul maimutarelii.
Parerea mea este ca zilnic ne maimutarim. Unii mai mult, altii mai putin, dar cu totii ne luam portia zilnica de maimutareala. Poate nu o aratam, dar cu singuranta undeva inauntrul nostru, ne schimonosim si ne "prostim" cum ne place, ne fandosim, facem fite si nazuri dupa bunul plac, de parca am fi cei mai rasfatati copii din lume. Fiindca defapt, asta si suntem nu? Niste mari copii, asteptand sa iasa la joaca. Locul cu nisip din parc s-a transformat in club, expozitie, restaurant, teatru, strada iar galetusa si lopetica din care ieseau atatea forme, in aparat foto.
Trebuie sa imortalizam momentul. Cam asta e ideea de baza. Fiindca memoria e pe duca, de povestit parca nimeni nu se mai pricepe, cum altfel sa ducem aceasta mostenire mai departe ?

Termenul de maimutareala ar putea duce cu gandul la "prosteala" in sensul negativ. Scopul folosirii lui nu e acesta, ci de a descrie distractia, amuzamentul si iesitul din rutina, de care avem cu totii nevoie. Greseala facuta adesea este maimutareala dusa la extrem. Doza de maimutareala trebuie administrata dupa o anumita reteta. Reteta si-o face fiecare, in functie de starea in care se afla. Trebuie sa fim niste maimute educate, cu bun simt si bun gust, sa ne alegem locurile in care ne maimutarim, si cele in care o tinem pentru noi. Asta separa maimutele de maimute...


De data asta, va las cu pilde vestite ale unor oameni mareti, si anume :

"Viaţa e lungă dacă e plină… s-o mărturiseşti prin fapte, nu prin timp." Seneca

"Ceea ce este în puterile noastre să făptuim, aceea este în puterile noastre să nu făptuim." Aristotel

"Nu vorbi şi nu face nimic rău nici chiar când eşti singur. Învaţă să te ruşinezi mai mult de tine decât de alţii." Democrit

"Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac." M. Eminescu